Drowned by sience

Tarziu in noapte; Nightcrowler isi petrecuse cam toata ziua in laborator, lucrand la experimentele sale, sperand ca va avea sa faca noi descoperiri. Munca de savant nu avea sa fie niciodata usoara insa, macar aici isi putea face treaba linistit, fara a fi impiedicat de oamenii care nu-l intelegeau si il judecau pentru ceea ce era. Cauta un fel de leac pentru cei cu puteri speciale, sperand sa gaseasca o modalitate de a separa gena X de restul ADN-ului chiar inainte ca mutantii sa fie nascuti. Pentru unii ar putea insemna o prostie insa pentru el era un vis pe care ar vrea sa-l traiasca intr-o buna zi. Pentru unii asta ar insemna ca brunetul vroia sa puna capat propiei specii insa pentru el insemna oferirea sansei de a fi normal. Nimeni nu putea sa aleaga intre a fi mutant sau a fi un om normal insa poate cineva putea sa opreasca procesul sau, macar sa-i diminueze efectele. Pentru el, toata munca de cercetare si experimentele insemnau o sansa ca generatia ce avea sa vina sa fie normala, sa nu treaca prin ororile prin care el insusi a trecut.
Linistea domnea in jurul lui, lucru care il incanta la culme, fiind capabil sa-si urmareasca propriile ganduri, sa se certe cu el insusi pentru prostiile pe care le facea, greselile care ii stagnau progresul spre o formula perfecta. Isi testa propiul ADN si mereu se sfarsea dezastruos insa asta nu il oprea din a-si continua munca.
In laboratorul destinat experimentelor genetice, pe langa altele, masa era plina de carti, brunetul lucra la mai multe microscoape, isi avea laptop-ul acolo si observatiile le inregistra pe un recorder portabil, ca mai incolo sa poata reveni asupra lor si sa fie capabil sa-si dea seama unde tot gresea de formula era atat de imperfecta desi, lucra de ceva timp la ea.
Incepuse sa oboseasca cu trecerea timpului cand se afunda din ce in ce mai mult in noapte. Nu dormise de cateva zile insa, pentru el era normal; somnul nu reprezenta o nevoie primara la fel ca pentru ceilalti insa, uneori mai trebuia sa si doarma ca sa-si poata reface proviziile de energie. Dar nu acum... Nu vroia sa o faca, nu cand avea acces la atatea date, la un laborator liber doar pentru el si la nesfarsitele experimente pe care le putea face. Abia incepuse si trebuia sa continue insa... ce bine i-ar fi prins acum o cafea tare ca sa-l mai trezeasca din somnolenta de care suferea. Dar nici de asta nu avea timp sau, mai bine zis, nu vroia sa paraseasca laboratorul. Se simtea in siguranta acolo, cum nu se mai simtise nicaieri de cand aflase de puterile pe care le poseda si nu vroia sa plece prea curand asa ca ramase acolo, continuandu-si munca de savant.

Ma plimbam prin academie seara si nu aveam chef de nimic si de nimeni pot sa spun dar na daca dadeam de cineva nu puteam sa il refuz. Era o seara in care aveam chef de plimbaree si de distractie dar nnu aveam voie sa parasesc academia pentru ca puteam sa patesc ceva. Reguli stupide si unii oameni de aiici si mai stupizi. Cateodata chiar iti venea sa incalci toate regulile dar nu puteai face asta pentru ca ajungeai sa fii certat sau chiar pedepsit si cea mai mare pedeapsa pentru mine era sa nu ma mai pot duce in misiuni. Deja era sfarsitul lumii si nu pedeaspsa.La un moment dat am vazut o lumina care venea din laborator. Cine putea fi la ora asta la acel laborator? M-am dus spre acel loc si am deschis usa usor. PAsii ma dusera in camera si l-am vazut pe oolegul meu Nichtcrowler care muncea la ceva.
-Hey hey hey Nichtcrowler. Ce cauti la ora asta in laborator? Ar trebui sa fii in camera ta pentru a te odihnii,spun eu zambind dulce
Eram gata sa ma duc la el si chiar am inceput sa ma duc spre baiat. Se pare ca era un om de stiinta in devenire. Nu puteam sa ma insel in privinta asta si oricum baiatul parea sa munceasca din greu.
-Daca nu te deranjez....as vrea sa te intreb ce faci aici? Se pare ca muncesti din greu la ceea ce faci aici,spun eu zambind dragut
M-am dus pana la baiat si m-am pus pe un scaun. Se pare ca avea chiar foarte multa treaba si nu prea vroia sa fie deranjat. Nu puteam sa nu intreb asta, eram curioasa si chiar vroiam sa vad ceea ce face baiatul, Privirea mea incepu sa ii analizez corpul baiatului, si era ok din punctul meu de vedere dar acum intrebarea era daca era ok si din comportament nu,numai de la aspect. Asta aveam sa aflu acum.

Isi indrepta privirea spre usa cand o auzi deschizandu-se observand un chip foarte cunoscut, auzind o voce la fel de familiara. Zambi dulce cand aceasta incepuse sa vorbeasca si sa se apropie de el, oprindu-se o clipa din munca sa, luand defapt o mica pauza. Nu era politicos sa o ignore pe fata si nici in ruptul capului nu ii statea in fire sa faca asa ceva. Era instructor pana la urma, mai mare decat ea la ani si trebuia sa fie un bun exemplu pentru toti.
-Element, am bucur sa te vad insa, e trecut de mult de ora de culcare a studentilor. Ar fi trebuit sa fi in pat, dormind de cateva ore bune. Eu nu sunt chiar ca voi; nu trebuie sa dorm mereu, ci o data sau de doua ori pe saptamana. De ce crezi ca mi se spune Nightcrowler?
Ii atrase putin atentia caci incalcase cateva reguli insa brunetul o sa aibe grija ca fata sa nu fie sanctionata pentru lucrul asta. Intelegea ca regulile erau importante dar erau prea stricte ca toate sa fie respectate. Isi indrepta scurt privirea asupra laptop-ului si a datelor ce se afisau pe ecran, ca apoi sa rada scurt la ultima afirmatie a fetei.
-As putea spune ca lucrez din greu de cativa ani la chestia asta. Vezi tu, pe langa faptul ca sunt instructor, original am fost savant, asta pana cand oamenii au aflat de puterile mele si m-au alungat din randul lor. Dar totusi, am ramas savant, imi continui experimentele si cercetarile si ma bucur de linistea din academie. Momentan lucrez la o formula care sa desparta gena X de restul ADN-ului mutantilor inainte ca ei sa se nasca. Vreau ca ei sa aiba o sansa sa fie normali, sansa pe care noi nu am avut-o insa, mereu dau gres si nu-mi pot da seama unde.
Ofta lung si isi dadu jos ochelarii de la ochi, frecandu-si ochii cu o singura mana. Buna ar mai fi fost cafeaua aia acum, ca sa-l mai trezeasca putin.

Ma uitam la el cu atentie si ma gandeam la fiecare cuvant de-al sau. Da avea dreptate am incalcat regulile. In ultima vreme cam eram buna la facut asta si nu prea dadeam de belea dar nici nu eram contra acestor lucruri chiar imi placea. Cand incepu sa vorbeasca....m-a pierdut pe drum cam asta este adevarul dar pana la urma mi-am dat seama despre ce este vorba si am stat sa ma gandesc putin. Oare de ce nu vroia sa ii reuseasca aceasta chestie? PEntru ca fiecare are cate o logica si speram sa o gasesc pe cea a acestui experiment. Poate ca ceva era la mijloc iar dupa o idee ma izbi de-a binelea. Am zambit dulce la el si am tras aer adanc in piept, incercd sa imi formulez ideile.
- Da, imi pare rau am uitat asta si multumesc pentru ca nu ma parasti dar cat este vorba de proiect nu stiu sa zic sincer dar am o idee in minte. Nu stiu daca este chiar bine gandita dar intr-un fel are si ea o logica aparte. Cand cineva sau ceva nu vrea sa fie gasit,ramane bine ascult. Poate incerci sa cauti ceva ce este imposibil...sa cauti acul in carul cu fan. Intr-un fel sau altul nu toti aveam gena X deci esti mai special. Nu incerc sa iei ce au unii oameni, ce ii face pe unii speciali. Nu gasesti gena si nu reusesti sa faci nimic pentru ca ea nu vrea sa fie desprinsa de noi. E ceva ce este imposibil...din punctul meu de vedere,spun eu zambind dragut
Poate ca l-am innebunit de-a binelea pe baiat dar cred ca am incercat si poate am explicat si foarte bine ceea ce vroiam sa ii arat. Nu incerc sa cauti ceva ce este imposibil sa gasesti. Nu mai pune paie pe foc mai exact.
-Poate ca te-am innebunit de-a binele si nu m-am facut inteleasa dar nu stiu sa explic mai bine ceea ce se intampla si ceea ce cred,spun eu chicotind incet
Nu vroiam sa rup visele baiatului sau sa il fac sa se opreasca din aceste studii care pentru mine erau cam complicate. Nu puteam intelege nimic din ele dar asta era logica mea fata de idee si speram ca o poate intelege.

O asculta cu atentie pe fata, dand afirmativ din cap la spusele ei. Avea dreptate in ceea ce privea acea teorie insa, gresea la un anumit punct. Dar totusi, il luase putin prin surprindere cand venise vorba de logica pe care o avea. Ar fi putut sa se faca om de stiinta; cu putin efort si multe cunostinte ar fi putut ajunge un savant chiar foarte bun.
-Imi place teoria ta insa, nu tot este corect. Vezi tu, toti oamenii au in ADN-ul lor gena X insa la unii oameni, cum ar fi normal, nu este activata. and gena X devine activa, ne nastem noi: mutantii. Intocmind o mapa a ADN-ului poti gasi foarte usor gena X, iti poti da seama daca ea este activa sau nu insa cum faci ca din activa sa devina pasiva, adica sa o dezactivezi? De ani de zile ma holbez la acea gena si incerc sa raspund la intrebarea asta. Mereu dau gres si mereu o iau de la capat insa, niciodata nu am sa ma dau batut si am sa gasesc o modalitate de-a dezactiva gena X.
Ii facu scurt cu ochiul apoi isi indrepta privirea la calculator, citind inca o data datele pe care le avea stocate acolo. Nimic...nimic care sa ii dea macar un indiciu spre formula perfecta de stopare a acelei gene si a urmarilor ei. Ofta adanc si isi duse mainile la ceafa, lasandu-se pe spate cu tot cu scaun, inchizandu-si scurt ochii.
-Cred ca am sa iau o pauza. E destul de tarziu si mie imi este foame si am nevoie de-o cafea. Ce zici de o mica plimbare cu masina pana in oras? Nu trebuie sa iti faci griji ca vei fi pedepsita; nu cat timp pleci cu mine si te intorci tot cu mine. Fac eu cinste, apropo.
Chicoti usor amuzat, parandu-i-se ca tocmai i-a dat o intalnire fetei insa nu era chiar asa. Vroia doar sa manance ceva, sa bea o cafea, si sa mai palavrageasca putin cu studenta sa, atata tot. Oricum, nici ei nu ii era somn dupa cate se parea si cu siguranta ar da orice ca sa iasa din academie la ora asta.

Cand baiatul incepu sa vorbeasca am oftat usor. Se pare ca nu imi mergea asa de bine cu logica mea dar totusi ii placea. Nu m-am gandit la toate chestiile cu atentie dar pana la urma nu eram om de stiinta. Totul avea o logica iar baiatul incerca sa o gaseasca. Pentru el chiar conta asta in timp ce eu gandeam in alt fel. Fiecare cu felul sau...nu putea sa ma condamne nimeni si nici pe el nu putea. Fiecare cu felul sau. Cand imi facu cu ochiul am chicotit dragut si o mica pata de culoare rosiatica mi-a aparut in obrazi. Am scos copilareste la cuvintele lui si la coomportamentul meu iar dupa am inceput sa il ascult cu atentie dar nu inainte de a ofta usor din cauza adancirii sale in munca aceea savantica. Cuvintele sale ma faceau sa sar putin in sus de fericire. Ce bine,puteam sa mai scap si eu din academia asta care incepea sa devina din ce in ce mai monotona.
-Yeee. IEsim si noi de aici. De cand asteptam asta. Da as vrea sa vin si multumesc mult pentru ca ma iei cu tine. Si nu voi fi nici pedepsita. Uii am dat de rai si tu esti inger pazitor?, intreb eu razand usor
Era foarte amuzanta idee de inger pazitor si oricum chiar imi doream sa plec putin din academie fara a patii nimic. Un zambet larg incepu sa imi apara pe chip si sa rad cu gandul la toate prostiile pe care le-am scos pe gura. M-am ridicat usor in picioare pentru ca aveam tocuri ca deobicei si nu doream sa ma auda nimeni. Eu mergeam pe varfuri deobicei asa ca m-am dus pana la baiat si l-am chemat pentru a pleca. Mi-am pus si geaca pe mine si pana la urma eram gata sa iesim din academie si m-am dus in parcare unde stiam ca sunt masinile. Un chicotit imi iesii printre buze si m-am uitat la baiat care mergea mai incet. Se pare ca iar exagerasem cu energia daar nu aveam ce face,asta eram eu si lumea chiar daca nu ma placea.....tot asa ramaneam.

Incepu si el sa rada la auzul acelor cuvinte insa, o intelegea pe fata. Regulile de-aici erau foarte stricte si nu avea nimic daca le incalca putin, atat timp cat era cu el si putea avea grija de ea. Nu vroia sa pateasca ceva sau sa fie ranita si nici nu avea cum, nu cu cineva care detinea puteri mortale precum el.
Se ridica de pe scaun, lasandu-si ochelarii pe masa, stingand laptop-ul ca nimeni sa nu-i umble in el si sa-i dea peste cap toate datele pe care le stransese in toti acei ani. Parasi laboratorul si se duse sa ia cheile la masina, una la intamplare caci nu statea la ora aia sa aleaga, sa vada ce masina ar trebui sa ia, doar pentru aparente. Baga cheile in buzunar si cand fata fusese gata de plecare, brunetul o urma, tinandu-si mainile in buzunare. Aceasta mergea cam repede insa Nightcrowler nu se incumeta sa mareasca pasul; nu ii placea graba si nici nu era adeptul mersului grabit. Avea propiul ritm de-a merge: cat mai degajat posibil, fara sa consume prea multa energie.
Odata ajunsi in parcare, scoase cheile si dezactiva alarma, privind in jur ca sa vada ce masina nimerise si, se parea ca nimerise chiar masina sport, neagra, care ii placuse inca de cand venise aici si o vazuse pentru prima data.
Ranji larg caci se parea ca soarta tinea cu el si ca nimerise o masina pentru viteza, exact ceea ce-i si placea.
Se apropie de masina si deschise portiera fetei, galant, lasand-o sa intre ca apoi sa i-o inchida. Se duse pe partea lui si intra si el in masina, dand drumul la radio caci a asculta putina muzica i se parea o idee chiar buna si relaxanta.
Porni masina si nu dura prea mult pana ce iesira pe sosea, indreptandu-se spre centrul orasului unde aveau sa petreaca o noapte interesanta dar totusi calma, fara tente de plictiseala spera el.

Baiatul fusese cu adevarat galant si imi deschise usa cand ajunse si el la masina. Era o masina foarte superba,un sport de culoare neagra. Imi placea foarte mult. Am intrat si eu in masina si l-am asteptat si pe Nightcrowler care daduse drumul la muzica cand intra in masina. Se pare ca vroia sa nu se plictiseasca. Ajunsesem repede pe drum, aveam chef de joaca si energia mea era iesita din comun. Nu vroiam sa obosesc pe nimeni dar pana la urma trebuia sa ma controlez mai mult de aceasta data. Am zambit slab in timp ce ma uitam la drum si nu am mai zis nimic. Nu vroiam sa il deranjez pe baiat cand conducea masina pentru ca nu se stie daca ii placea sau nu sa vorbeasca cand era la volan. Fiecare cu placrile sale iar eu una nu le stiam pe ale lui. Centrul orasului nu era foarte departe dar totusi pe drum nelinistea pusese putin stapanire pe mine. Era cam ciudat sa ies chiar acum dupa atata timp. O senzatie cu adevarat ciudata dar pana la urma cred ca voi putea scapa de ea.Trebuia sa ma obisnuiesc putin cu ideea de a fi un om normal si nu un mutant care poate muta lucrurile de ici colo si care poate sa se joace cu elementele naturii precum doreste. Imi placea sa fiu mutant dar acum trebuie sa ma intorc la momentul de om normal,unde cel mai supernatural lucru este sa castigi la loterie premiul cel mare sau sa gasesti in fata casei o masina lasata cadou de cineva care nici nu ti-a lasat vreun bilet prin care sa isi exprime gestul. Deja debitam dar na lucrurile asta ma faceau sa ma amuz din ce in ce mai rau. Pana la urma am ajuns si in centrul orasului la un restaurant foarte dragut unde baiatul avea sa manance ceva si unde noi ne puteam distra macar o noapte....departe de academia X. Un zambet mic imi aparu pe chip in timp ce am coborat din masina si m-am uitat prudent in jurul meu.
-Este super. Deci unde mergem?,intreb eu zambind dragut si ducandu-ma langa baiat
Pentru prima oara in viata puteam devenii putin mai matura si sa arat ca pot sa fiu nu numai un copil ci o fata care stie cum se comporte cand da de o situatie anume. Mai bine spus o fata cu capul pe umeri.

Isi vedea linistit de condus, fiind atent la drum caci nu vroia sa fie el cauza vre-unuiaccident, mai ales cand o avea pe fata langa el si trebuia sa aibe grija sa ajunga intreaga acasa. Ii placea linistea ce se asternuse in masina; il relaxa si ii limpezea mintea, mai ales ca era la volan si era si noapte, iar aceste lucruri, combinate, crea atmosfera perfecta pentru brunet de-a se destinde si de-a uita putin de munca sa. Nimanui nu ii strica putina recreatie.
Oprise intr-o parcare, scotand cheile din contact, ca apoi sa coboare din masina. Activa alarma si isi indrepta chipul spre fata, zambind calm.
-Peste drum este un fast-food care imi place foarte mult. Am putea merge la un restaurant insa, nu e chiar stilul meu. Imi plac locurile unde ma pot destinde si unde nu trebuie sa fiu extrem de manierat sau sa astept dupa mancare.
Dadu usor din umeri ca apoi sa isi intinda bratul spre roscata, astepand ca aceasta sa-l cuprinda, indreptandu-se acum spre acea cladire unde brunetul va putea manca dupa pofta inimii. Chiar ii era foarte foame si adora mancarea de-acolo!
Odata ajunsi, ii deschise usa fetei si se indrepta spre tejgheaua unde se faceau comenzile, uitandu-se fugitiv pe meniu.
-Alege tot ce vrei si cat vrei. Nu fi rusinoasa, eu platesc si asta nu este nici o problema.

Zambetul sau era asa calm dar nu numai zambetul. Persoana lui era plina de calm chiar si cand explica ceva. Nu se poate asa ceva, pentru mine una era chiar imposibil asa ceva dar fiecare cu comportamentul sau. I-am prins mana baiatului in timp ce am traversat strada si am intrat in acel loc, baiatul deschizandu-mi din nou usa. M-am dus la tejghea impreuna cu el si m-am uitat pe un mediu mai mult pentru bauturi. Nu imi era deloc foame plus ca eram si genul de persoana care isi tinea si mesele regulate,niste chestii stupide pentru unele persoane. Deci eu aveam sa imi comand o cafea pentru a am tine treaza chiar daca si fara ea tot faceam acest lucru.
-Mie nu imi este deloc foamne. Am mancat la cina la academie plus ca respect orele de masa asa ca voi comanda decat o cafea te rog. Te voi astepta la masa pana cand comanzi si celalte lucruri,ok?,intreb eu zambindui dragut baiatului
M-am uitat dragut la el si mi-am lipit buzele de obrazul sau. Era doar un pupic amicesc si nu era altceva la mijloc. M-am uitat in jur pana cand am vazut o masa chiar langa geam, putin mai ferita la care m-am dus direct si am inceput sa ma uit dragut la geam. Era o seara minunata si nu aveam de gand sa pierd aceasta ocazie,sa nu ma distrez. Macar din cand in cand sa fac asta si cand o fac sa trag de ocazie cat pot eu de mult. Un zambet imi aparu pe chip gandindu-ma la Nightcrowler si ceilalti seniori. Ce frumos este sa ai viata mea si a lor, chiar daca inainte ti s-a parut un blestem.Poate ca ar trebui sa inchizi acest capitol si sa iti dai seama ca puterile tale sunt un dar,de care nu au parte multi oameni.