Admiring the sky

Cyclops se gandi ca o plimbare prin parc nu strica atat de mult. Merse prin multe misiuni recent si se rugase pentru o zi libera. A venit. In sfarsit... S-a rugat mult prea mult la cei din juristictie sa ii dea lucrul acesta. A reusit pana la urma, desi a fost ceva scandal cu asta si multe izbituri in masa.
Putea observa copii jucandu-se cu mingea, cuplurile ce stateau pe felurite banci, o groaza de animale pe care nu avuse timp sa le admire pana atunci. Pana si soarele ii parea prietenos in ziua aceea, chiar daca totul pentru el era numai rosu din cauza ochelarilor ce protejau pe ceilalti de laserele lui din ochi.
S-a asezat pe o banca, mai libera si mai pustiita fata de restul lumii, dar care ii dadea prilej excelent sa admire in continuare lucrurile acelea ce ii incanta inima.
Stranutase, la un moment dat, incat ii sarise ochelari si deja prajise radacinile unui copac.
- Drace.. gandise si se uita imediat in stanga si in dreapta lui, ca sa se asigure ca nu a vazut nimeni ce a facut el in clipele acelea. Avea noroc, din cate se pare, dar nu durase mult ca trebuia sa vina la el si niste derbedei si sa auda urmatoarele: - " Mosule, aceasta e banca. Da-te la o parte!" i-a zis unu, ce se pare ca avea ceva in mana care semana cu o bata, iar Scott numai zambise.
- Haide. Doar nu ai da intr-un orb, nu-i asa? il intrebase si chiar in clipa respectiva isi si primise raspunsul: - " Atunci, da-ti ochelarii jos.." mai comentase pustanul si ii ridica cu bata ochelarii rosii, iar el nemaiputandu-se controla, laserele ii rupse complet bata si ii izbise de pamant pe restul. Incerca sa si-i regleze repede la loc.
" - Esti unul de-al lor! Unul dintre mutantii aia." mai auzise pe un ton speriat si imediat corul se retrase din joc, plecand de teama.
- Eu chiar nu pot avea o zi libera? gandi si vorbi in acelas timp, fiind putin ofticat ca s-au speriat asa adolescentii fara ca Cyclops sa faca ceva special, speriindu-se din sungurul motiv ca stia ce e. Isi propuse ca sa nu lase lucrul acesta sa ii strice ziua libera.

In acea zi, se gandi ca cea mai buna activitate era sa iasa putin la aerul curat al naturii, si chiar in parcul din oras. Da, printre toti acei oameni, dar nu-i pasa, caci nu se inventase nicio lege care interzicea venirea mutantilor in oras.Spera insa sa nu-i trazneasca vreunuia ideea asta, chiar nu avea de gand sa stea izolata doar in aceea parte a lumii, la academie, care nici nu permitea extinderea terenului. Asta ar fi fost chiar cumplit pentru ei, nici acceptati de lume, dar nici sa calce pe al lor teritoriu.
Nu putea intelege rasa asta umana, dar nici nu vroia sa o descopere, temandu-se poate ca va afla multe, ce nu-i vor face placere. Unele lucruri ar fi fost mai bine sa ramana secrete.
Gandi toate acestea, in drumul spre marele parc din oras. Era chiar frumos amejat, avea si un mic lac artificial, dar totusi era frumos, sa-l privesti sclipind in bataia soarelui, care nici el nu era asa de sfios ca in alte zile.
Era imbracata, cu o pereche de blugi mulati pe picioare, inchisi la culoare, si un maieu alb larg, deasupra buricului, care ii cam flutura pe sub sani la adierea vantului, caci era cam ridicat. Ca incaltari avea niste sandale cu toc de aceeasi culoare cu blugii. Era imbracta chiar simplu si lejer, pentru plimbare si intotdeauna tinuta ii creea starea de spirit, care era una foarte buna.
Ajunsa acolo, se gandii sa faca o plimbare, pentru cercetare. Sa vada daca totul este in ordine cu cei de acolo, si daca cineva are probleme, fie ea persoana sau planta. Treaba ei de mutant, nu lua pauza niciodata, si chiar daca lumea o alunga, ea tot ii ajuta, vroia totusi sa faca o conexiune intre ei si oameni, desi multi o faceau nebuna si ii spuneau ca asta nu va fi posibil.
Dintr-o data, din fatza ei incepura sa alerge, cativa copii, ce pareau speriati, si a ramas in loc, simtindu-se ca in mijlocul unei tornade cand ei trecura pe langa ea, mai ca era sa-si piarda echilibrul pe acele tocuri. Nu-si dadu imediat seama, de ce copii aleargau, asa ca inainta in directia de unde ei veneau, observand in fatza sa pe cineva destul de familiar ce statea pe banca.
Da, era desigur Cyclops, nici nu se mira ca recunoscu repede chipul acela, si imediat si ochelarii ce ii purta mereu. Nu vroia sa-l deranjeze, cu o intrebare stupida precum "Tu i-ai speriat pe acei natarai?" dar, isi atintii imediat privirea spre copacul din fatza bancii, ce era 'accidentat' la trunchii, si marise ochii nervoasa. Cu ajutorul mintii scoase din pamant, doua liane groase, care-i prinsera picioarele lui Cyclops, strangandu-le tare, si catarandu-se pe trupul lui tot mai sus.
-Tie ti-ar place daca cineva ti-ar arde picioarele? Se puse in fatza lui, cu mainile incurcisate la piept, si cu aceeasi privirea incruntata spre el.

Scott era atat de pierdut in ganduri si putin panicat de la faza cu copii ca nu a zarit-o pe colega sa mutanta pana ce nu ajunse in preajma lui. Se uita la picioare si le zari legate, apoi incerca sa le clatine, miste, dar in zadar ca erau prinse prea bine. Ofta imediat si isi scoase ochelarii, lasand laserele sa mearga direct spre ligheanele acelea, eliberandu-si membrele folosite de trup pentru circulatie. Ii puse repede la loc, pentru a nu mai provoca accidente si se uita la fata ce era in fata.
- Si mie imi pare bine sa te vad, Mistique. Totusi ma intreb. Nu puteti sa incepeti si voi o conversatie cu: - Salut, ce mai faci? Cum ti-a mers azi? Cum de esti aici? Ce treburi ai pentru azi? Ce-ai mai facut? Cum de esti liber? Sau alte lucruri de genul acesta? De fiecare data cand va intalniti colegul mutant aratati spre greseala lui de parca aceasta a fost cu intentie.
Se uita si putin rusinat la fata, caci stia ca puterea ei era si pamantul, insa nu dorea sa raneasca vreun lucru la care tine.
- Plus, chiar nu a fost vina mea. Am stranutat si mi-au sarit ochelarii, iar cum aveam ochii deschisi razele mele s-au dus catre primul lucru iesit in cale. Tu, chiar crezi ca eu sunt atat de norocos ca tine incat sa imi pot controla puterea si sa nu trebuiasca sa fac sacrificii pentru ea? Nu e usor sa vezi totul in rosu, sa stii.
Era suparat ca a deranjat-o pe roscata, insa chiar nu a fost vina lui. Oricum nu putea sa nu isi aduca aminte si de celelalte lucruri la care renuntase el pentru ca aflase ca e mutant.
- Sa nu stie nimeni macar ce culoare au ochii tai... numai gandul la asta l-a facut sa scoata un alt oftat.

Nu avea de gand sa-l deranjeze pe baiat, caci si parea foarte cufudant in gandurile sale, dar nu se putu stapanii cand isi vazu unul din lucruri ce le ingrijea mai tot timpul, ars. Vroia sa-si foloseasca putin puterea pe el, poate sa-l stranga de picioare, ca sa simta o durere cat de cat egala cu cea care i-a oferit-o copacului, insa era sigura ca acesta isi va folosii razele ca sa-i taie cataratoarele, si tocmai de aceea nu le facu prea groase. Se uita putin panicata in jur, ca nu cumva cineva sa fi vazut asta, si sa o ia la fuga in tocmai ca acei copii. Copii reactionau atlfe, adultii altfel, si putea iesii rau.
Isi umfla dragalaseste obrajii, formandu-si cu ajutorul buzelor un botic de catelus suparat, cand acesta incepu sa vorbeasca, Nu ii era in plan sa-l supere, si doar vroia sa-i faca o gluma, caci pe copac, il putea vindeca ea in maxim 1 minut. Accidentele sunt mereu accidente.
-Nu vroiam sa vin la tine cu o asa intrebare stupida, dar daca stiam ca tu cauti aceste intrebari... pai ~statu un pic pe ganduri, reamintindu-si exemplele de intrebari ce el i le daduse apoi continuandu-si replica~ Ce treburi ai pentru azi? Isi duse copilareste mainile la spate, prinzandu-le, si continunad sa-i zambeasca.
Il asculta atenta, la ceea de a doua replica a lui, si doar ii afisa un zambet intelegator pe buze, indepartandu-se de el fara sa-i spuna nimic, si duncandu-se la copacul ranit. Se uita de doua ori, in jur, si se apleca la trunchiul acestuia, punandu-si palmele peste el. Se simtea destul de cald acolo, si doar in cateva secunde, coaja copacului ranita, fu inlocuita cu una noua, ce crescu imediat. Ea doar, ii grabii procesul de vindecare, multumita de rezultatul obtinut. Se intoarse inapoi la Cyclops, asezandu-se pe marginea bancii pe care el statea, privindu-l si avand de gand sa-i consoleze putin gandurile.
-Stai linistit, totul poate fi reperat, si norocul copacelului ca eram prin preajma nu? Altfel ar fi ramas cu un semn urat.
Se amuza putin, de felul cum acesta, a produs accidentul cu copacul, imagindu-si aceea scena, dar incerca sa-si controleze rasetul, punandu-si podul palmei peste buzele rozalii.
-Stiu asta, Cyclops. Si sunt si multi alti mutanti ce fac sacrifici, poate mai mari ca ale tale, dar te asigur ca daca as vrea sa port ceva rosu, as veni mai intai la tine cu intrebarea: - Cyclops, cum imi sta in rosu? Crezi ca ma prinde? Ma face sexy, grasa, sau oribila? Hm?, incepu aceasta sa joace o mica scena de teatru, ridicandu-se si in picioare in fatza lui, facand diferite miscari cu corpul intocmai ca un fotomodel, in timpul sedintei foto.
-Iar, fiecare mutant, e special cu puterea lui, iar tu esti special. Adauga aceasta, luandu-si din nou locul pe banca langa el.

Cyclops trebuia sa admita ca a fost putin necalculcat faptul ca nu s-a uitat in jur imediat ce ei doi isi pornisera puterile. Trebuia sa invete sa numai fie asa. Se uita la tanara cand a facut obrajii dragalasi si a inceput sa rada. Nu era chiar rea cum si-a imaginat-o de cum a inceput sa vorbeasca cu el.
A incercat sa o asculte cand a mentionat de intrebare si cand o vedea ca a pus-o pe ganduri incepuse sa zambeasca din nou. Nu era rau sa o vada asa, chiar deloc, ii destindea complet atmosfera, caci pana atunci a dat numai de belele si i-a iesit totul foarte prost.
- Relaxare e planul meu pentru azi. Numai si numai relaxare... ii raspunse visator, inclinandu-si capul.
A urmarit-o cu privirea in timp ce se indrepta mai in natura, ghicind ce avea de gand sa faca. Poate pentru el era doar un copac, insa la ce puterea avea studenta inseamna ca vedea lucrul acela cu un suflet inauntrul sau, ca pe o persoana. Asta da bunatate pe care nu o mai vazuse pana atunci. O aprecia, trebuia sa isi recunoasca lucrul acesta.
Si-a dat privirea spre ea imediat ce se aseza pe aceeasi banca si se gandea ca e putin ironic fenomenul, avand in vedere ca si banca tot din lemn a fost facuta.
- Da, bucuria lui... a incercat sa zica fara sa para ironic, caci chiar nu intentiona asta.
Mai rase o data de la gluma lui Mistique, revenindu-si cat de cat si o privi din cap pana in picioare.
- Chiar crezi ca as fi de ajutor, avand in vedere ca eu pana si pielea ti-o vad rosie? Si ce fel de caracteristici sunt astea? Unde sunt cele de frumoasa, simpatica, draguta, imi sta bine? O caracteristica buna si doua rele, mie unul nu imi iese calculele...
Cand incepuse sa ii defileze prin fata si el facuse cu ajutorul mainilor un aparat invizibil, prefacandu-se ca ii face poze si se amuza din nou datorita joaicai respective.
- Mersi... i-am zis chiar din clipa in care se aseza pe banca. M-ai facut sa ma simt mai bine si chiar aveam nevoie de asta. Cum as putea sa ma revansez?

Ii placu imediat cand baiatul incepu sa rada, de la mica ei prosteala de copila. Desi discutia lor din acea zi, incepuse cam prost, certandu-l, nu vroia sa-i arate ca e chiar atat de infumurata, ci mai degraba isi arata adevarata latura de copila, care se amuza mereu si facea glume, doar ca sa-i faca sa rada pe cei din jur. Tocmai de asta, zambea larg spre el, multumita ca-l facu sa scoata sunetele unui ras, nu cele ale unei injuraturi, fiind deja pornita sa-i faca ziua mai buna. Se pare ca planul ii incepuse chiar bine, si continua la fel.
-Poi.. te supara daca ma alatur si eu relaxarii tale? il intreba intr-un mod simpatic, cu ochii mari spre el, mai apoi lasandu-si capul intr-o parte, atingand usor cu urechea, umarul.
Isi fura un minut, din conversatia cu baiatul, pentru a rezolva problema copacului, caci asta nu o putea linistii pe parcursul discutiei, daca nu-si stia treaba terminata si copacul ingrijit. Nu-i lua prea mult, cat sa-l imbunatateasca, si se alatura din nou tanarului, de data asta asezandu-se pe banca.
Doar zambii catre el, la replica lui, si isi duse ochii in directia pomului, nestergandu-si zambetul de pe chip. Stia ca e un copac batran, dupa cum la simtit, si chiar il credea si norocos, daca a trait acolo pana atunci, fara ca nimeni sa-l taie, dar acuma important era sa-l faca pe Cyclops, sa aiba o zi mai luminata.
Incepu sa se amuze la replica tanarului, imaginadu-se cu pielea rosie, si bufnind-o usor rasul, caci era sigura ca arata ca un rac, dar apoi isi acoperii delicat zambetul cu un deget, de parca acesta avea puterea sa-l fure, caci ii disparu imediat, ca sa poata sa-i raspunda si ea inapoi.
-Poi desigur, gandeste-te daca as vrea sa am cel mai tare bronz, te-as intreba cum imi sta cu pielea rosie, iar apoi as dormii o zi intreaga pe plaja ~ se oprii putin, privind pierduta intr-o parte, imaginandu-si marea, dar apoi se intoarse cu privirea spre el, si cu o voce mai seriosa~ ...si desigur daca lumea va rade de mine, considera-te deja mort.
-Atunci, spune-mi tu, cum imi sta cu rosu, cum ma face sa arat? intreba aceasta, schimbandu-si de tot tonul vocii, ramanand parca fermecata catre el.
-Si ca sa-ti spun sincer, un anume lucru de pe mine, e rosu... parul meu. Sunt roscata. Recunoscu aceasta, ridicandu-si umerii, o data cu mainile.
Observand cum baiatul intra in jocul fetei, facandu-i acele poze, incepu sa-si dea cu mainile prin par, si sa faca diferite figuri, schimbandu-si si pozitia, placandu-i si ea la fel de mult mica lor joaca.
In sfarsit, reusise sa-i imbuneze acea zi, si parca se simtea si ea mai bine, readucandu-i zambetul pe buze, iar cand primii acea multumire din partea lui, isi presa usor palmele peste umarul acestuia, intinzandu-si capul spre obrazul lui, si impregnandu-i un pupic scurt, ce-i lasa o urma rosie datorata rujului.
-Sa-ti pastrezi acel zambet toata ziua, ar fi dragutz... ii dadu pana la urma raspunsul la intrebarea lui, ramanand la fel de aproape de acesta.

Ii asculta intrebarea si din start dezaproba din cap, venindu-i chiar si sa rada cand i-a zis. Nu striga compania cuiva atunci, poate avea sa se simta singur dupa o vreme si chiar nu dorea sa treaca prin sentimentul acela.
- Nu ma deranjeaza deloc putina companie. Ia un loc te rog. Nu e nevoie sa faci fetele acestea dragute.
Nu intelegea de ce rade, dupa ce ii spuse cum o vedea el. Era adevarat si chiar vorbise sincer in privinta lucrului respeciv, asa ca de ce toti incepeau sa rada imediat? Ca si cand ai purta ochelari cu raze rosii tot timpul.
- Iti sta bine in rosu. Te prinde, esti chiar frumoasa. Dar nu te sfatuiesc sa incerci faza cu bronzul, fiindca razele ultra-violete sunt cam periculoase. Razele, in general sunt. Iti spune omul care lucreaza cu ele de ceva vreme.
Cand i-a zis de culoarea parului si-a ridicat privirea inspre acolo. Macar un lucru putea sa il vada in adevarata sa forma. Devenise putin incantat. Parca i s-a trezit ceva in interior ca un lucru il putea vedea cu adevarat.
- Atunci te mai indoiesti daca iti sta bine in rosu? Mie personal imi plac fetele cu culoarea aceasta la par...
Continua sa ii faca pozele pana ce o zari la un moment dat ca se apropie si se feri putin. Insa se calma cand simtise numai un sarut pe chipul lui.
- Ca sa ma tin de asta, ar cam trebui sa stai cu mine toata ziua. Unul din motive ar fi sa te asiguri ca fac asta... i-a zis razand. Dar presupun ca ai treburi mai importante de facut .

Zambii dragalaseste spre el, cand ii dadu raspunsul la intrebare, bucurandu-se ca prezenta ei ii dadea o stare cat de cat fericita tanarului, adica si incepea sa se vada asta pe chipul lui.
-Multumesc, atunci tocmai te-ai facut cu o partenera de relaxare, si multumesc, exact asta intentionam si eu sa fac, chicotii spre el, acceptandu-i propunerea de a lua loc, caci chiar asta se si gandea sa faca.
La vorbele acestuia, prinse culoare in obrajii, aproape la fel de rosie precum razele lui, lasand privirea in jos, de la compliment, si zambind larg.
-Multumesc, si stai linistit nici eu nu aveam de gand sa fac chestia asta... iar cat despre raze, am auzit si eu ca sunt periculoase, insa ma bucur pentru avertizare, o voi lua in seama, data viitoare cand voi merge la plaja.
Incepu sa isi aranjeze cu degetele bretonul, si sa se mai joace putin cu varfurile scurte, ondulandu-le in degete, cand acesta ii admira podoapa capilara, de aceeasi culoare pe care el o vede peste tot.
-Sincer, si eu cred ca ma prinde destul de bine, vroiam sa incerc si un blond, dar altfel nu-ti mai facea bucuria sa vezi ceva, cu adevarata lui culoare, nu? chicotii usor, si cand ii spuse ce fel de fete il atrag se rosii din nou.
Zambii spre aparatul invizibil pe care acesta il forma in maini, cautinuandu-si 'sedinta foto', care se parea ca a cam intrerupt-o cand ii oferii micul pupic.
-Tocmai ti-am facut un semn rosu, si semnul asta inseamna ca astazi esti al meu, iar diseara il poti sterge. Zambii dragalaseste spre el, prinzandu-l de brat, cand ii auzii replica.
-Ok, s-a facut, tocmai am o treaba importanta, sa am grija de acest zambet. Ii spuse, ridicandu-l de pe banca, inca tinandu-l de brat, formand apoi si ea un aparat din degete, ducandu-l in fatza celor doi, prinzand in poza, chipurile vesele.
-Asta este poza, in care ai zambit in ziua petrecuta cu Mistique, sa nu uiti, da? rase spre el, si se prefacu ca-i baga acel aparat in geaca, apoi il trase de mana, pe carerea din parc, ce ducea spre iesire.
-Ai pofta de inghetata?

Numai zambi cand vedea ca si ea dorea aceleasi lucrui pe care le zicea sau le propuse el. Nu a putut sa nu ii scape faptul ca rosul ce il vedea el pe obrajii fetei crestea incet, iar asta l-a facut din nou sa chicoteasca. Din nou i se parea simpatica si nu credea ca e putin timida roscata. Uite ca se inselase.
- Cremele contra insolatiilor sunt facute cu un motiv doar... i-a zis scotand numai varful limbii afara.
Cand i-a zis despre blond, a inceput sa clipeasca putin. Nu credea ca cineva chiar ar vrea sa incerce culoarea aceea, avand in vedere cate glume se fac, mai ales la fetele blonde. Din nou se inselase, se mai intampla.
- Eu chiar ma bucur ca nu ai incercat blond. Nu ai putea sa te salvezi in primul rand de bancuri, iar in al doilea rand chiar nu iti vedeam culoarea. Bine ca te-a oprit un semn atunci. Imi da bucurie de moment. vorbi incet si sincer.
Cand mentiona de semnul rosu, Scott incepuse din nou sa rada si nu putea sa nu remarce.
- Deci ziua ma pastrezi si noaptea ma arunci. Nu? Cat de crud... se prefacu el ca ofteaza.
S-a lasat ridicat de pe banca si s-a indreptat catre unde il indruma tanara, placandu-i cum era tinut. Pana si cand incepuse ea sa se joace cu aparatul invizibil ii venea sa rada cu forta, dar se abtinu.
- Pai atunci sa imi dai poza ca sa o pun in rama. E o poza speciala chiar.
Numai apucase sa zica in plus caci aparatul i-a fost pus in geaca, deci va avea unde cotrobai dupa el si cum scoate o poza invizibila. Asta da joaca de copii.
- Mi-ar placea o inghetata. Ce ai in minte? o intreba dandu-si complet atentia spre ea.

Cand ii spuse de cremele de soare, parca ii lumina putin mintea, caci ea uitase complet de ele, si pentru ce sunt facute, intocmai sa te ajute sa nu te arzi prea tare pe plaja.
Isi puse palmele pe obrajii ei albi, si apoi, se uita la bratele subtiri si goale, mai apoi isi ridica privirea spre el, zambindu-i.
-Ai dreptate, dar cred ca-mi place mai mult pielea mea cea alba, fantomatica. Dar asta nu ma va oprii sa merg si putin la mare, insa nu o sa ma las asa arsa.
Chicotii usor spre el, cand acesta incepu sa ii vorbeasca despre culoarea parului, incruntandu-se copilareste cand auzi de bancuri. Acele bancuri pentru blonde, erau chiar rautacioase, iar multe femei ale lumii sunt cu functii inalte, si cu parul blond. Insa, motivul pentru care ea vroia sa incerce aceea culoare, era datorita faptului ca multi ii spusera ca i-ar sta bine.
-Atunci, cred ca voi ramane roscata, pentru tine, zambii si ea baiatului, auzindu-i finalul replicii, bucurand-o.
-Nu stiam, ca vrei sa-ti stau si noaptea prin preajma, si vroiam ca astazi sa-mi apartii, iar nimeni sa te ia in vreo misiune, sau stiu eu ce. Iti aduci aminte, esti partenerul meu de relaxare. Isi puse aceasta un picior peste altul, apoi isi prinse genunchiul cu ambele mainii, zambind spre el. Astazi era sigura de faptul ca nimeni nu avea sa-l ia pe Cyclops, pentru a-l duce in alta misiune. Din cate auzise, zilele lui de libertate se micsorau din ce in ce mai mult.
-Ma bucur ca-ti place, dar gandul meu ti-a luat-o inainte, ii spuse dupa ce ii indesa bine aparatul in geaca.
Cand fu intrebata, despre planul ei, se opri in loc, intorcandu-se spre el, cu mainile prinse la spate si cu un zambet lung pe chip.
-Vroiam o plimbare, in timp ce mancam cate o inghetata, spuse formandu-si un botic dragalas spre el, parca implorandu-l sa fie de acord si cu plimbarea, caci cu inghetata deja reusise.

Doar zambi cand spuse ceva de pielea ei si isi imagina ca trebuia sa fie alba precum laptele. Probabil grozava de privit la o varsta asa de inaintate pentru baieti. Ar fi vrut sa poata si el face asta macar pentru o secunda, dar fiecare mutant cu sacrificiul lui pana la urma.
- Eu nu ti-am zis sa nu mergi la mare. Observ ca iti place tare mult acolo, nu? Apa, soarele, toata lumea imbracata numai pe jumatate, nisipul fierbinte intrandu-ti in sulapi. La fel si mie imi placea lucrul acesta.
S-a inrosit cand i-a zis ca va ramane roscata pentru el fiind si putin surprins la lucrul acesta. Da, il si bucura putin in interior. Nu se astepta sa se intample lucrul acesta atat de repede.
- Ma bucur ca ramai la parul tau pentru mine. Bine la inceput am glumit cand am zis despre zi si noapte, dar acum ca ma gandesc mai bine, nu m-ar deranja deloc sa imi petrec si noaptea cu tine. Oricum azi sunt liber, deci nu trebuie sa iti faci griji in privinta misiunii. Iti sunt numai al tau, asa cum iti doresti. a adaugat, ridicandu-si mainil in aer, in sens ca el nu e vinovat cu lucrul respectiv.
I-a urmarit cum isi pozitiona picioarele, neputand sa-i scape ochilor. Era frumos sa ii vada si un gest de feminitate, pe langa toate celelalte ce i le-a prezentat pana atunci. A mai zambit cand a mai fost zisa o mentionare a aparatului lor invizibil si dupa tacuse ca sa o poata asculta. Chicotise cand observa ca revenise la copilaria ei imediat ce o intreba despre inghetata.
- Plimbare, inghetata si o fata frumoasa. Ce si-ar putea dori mai mult un baiat? Nu e nevoie sa faci chipul acela ca sa accept, deja ti-am zis da. Sunt de acord ca azi sa fac tot ce zici si ce vrei tu.

Cand ii spuse de culoarea pielii ei, uitase pentru cateva secunde ca acesta nu le putea destinge, si pentru el poate era un rosu mai deschis, si doar lasa usor privirea in jos, simtindu-se putin ciudat de la asta, caci sigur il pusese pe ganduri, reamintindu-i de faptul ca el vede totul in rosu, si chiar de asta vroia sa-l faca sa uite. Poate nu chiar sa uite, caci tot vedea intr-o singura culoare, dar sa-l faca sa se simta mai bine. Mereu se intreba cum se simt pisicile, sa vada in alb-negru, caci asa se spune mereu, si e chiar dureros sa nu poti vedea culorile. Ea mereu credea ca aceste culori iti lumineaza mai mult viata. O pagina alba dintr-o carte de colorat, arata mai frumos dupa ce mana artistica a unui copil a trecut pe acolo cu cateva creioane. Iata, ca si gasise o persoana, ce puterea nu-i permitea toate culorile, dar era mai bine decat o vedere oarba.
-Da asa e... e chiar frumos, si gandul chiar ma face ca in aceasta vara sa calatoresc putin pana acolo. Daca vrei poti venii si tu. Chicotii dragalaseste spre el, oprindu-se apoi pentru a-i afisa alt zambet.
-Daca lucrurile vor evolua bine ziua in timpul petrecut cu mine, poate ma vei avea pe cap si diseara. Se prostii aceasta, scotandu-i jucaus limba, si se duse cu trupul in fatza, intinzandu-si putin spatele, in timp ce mainile sale, le duse ca sprijin pe banca, pentru trup.
Isi facu repede un plan in minte, pentru a petrece ziua cu el, si ce anume era mai vesel decat sa manance amandoi o inghetata si sa se plimbe. Joaca cu aparatul lor invizbibil, se termina, si chiar ii trecu prin cap, ca la finalul zilei, sa cumpere un aparat mai real, in care sa faca poze reale.
Se rosii in obraji, la replica lui, lasand usor privirea in jos, si zambind cu tot chipul.
-Nu-mi pot stapanii dragalsenia in jurul tau, ar trebui sa te obisnuiesti cu asta. Ii spuse luandu-si locul langa el, si-l prinse din nou de bratz, trecandu-si cu degetele prin parul roscat si moale. Chiar la iesirea din parc, era un mic stand de inghetata, si-l trase mai bine pe baiat de mana, alergand intre-acolo, si uitandu-se cu privirea la toate sortimentele.
-Deci, ce doresti de aici? il intreba zambindu-i, apoi isi intoarse privirea spre vanzator, spunandu-i alegerea.
-O inghetata cu vanilia si menta. Va rog! ii intinse pana la urma si banii, dupa care isi intoarse iar atentia spre el, spunandu-i cu un zambet dulce - "E cea mai buuna!"

Zambi incet de cum pomenise din nou de mare si ramase ganditor. Chiar ca ar vrea sa mearga, adora apa, valurile, nisipul, absolut totul acolo. Aproba dupa, la fel de incet dupa zambet.
- Chiar mi-ar placea sa vin! ii spuse urmarind-o dupa ce ii dadu a doua replica si pentru a mia oara in timpul respectiv il facuse sa se simta bine si iar sa rada. Era chiar priceputa la asta, se intreba numai de ce nu a vazut el pana atunci.
Ramase si fericit de cum ii spuse tanara despre dragalasenie, putea deveni chiar dulce tanara respectiva. O asculta iarasi, foarte atent, uitandu-se inspre ea.
- E un mod indirect de a-mi spune ca vrei sa ma atragi spre tine? o intreba, in joaca, ghiontind-o putin.
Ajunsi la inghetata isi apleca privirea inspre ele, micsorandu-i ochii de parca asta l-ar fi ajutat sa vada mai bine. Renunta la idee, cand observa ca e inutil ceea ce facea. Cand auzi alegerea fetei chiar nu ii suna rau.
- La fel, va rog!
Isi primise si el inghetata, apoi plecasera de acolo. Departandu-se de stand putea parca sa guste si el in voie.
- Ai dreptate, e chiar buna... vorbea in timp ce lua in continuare guri din inghetata sa.
- Urmatoarea activitate e plimbatul, nu?

Zambise usor inspre el, cand acesta fu de acord sa se alature ei in vacanta de la mare, fiind fericita ca va avea asa o companie placuta, sperand si ea ca el crede la fel. Nu-i ii raspunse nimic prin cuvinte acestuia, lasandu-si zambetul pe buze, sa vorbeasca mai mult decat puteau consoanele si vocalele sa o faca, asa ca ea continua sa-i zambeasca. Probabil zambetul ei, il molipsea si el, caci il vazu imediat cu aproape aceeasi figura ca aceasta.
Probabil planul, de a-i ridica moralul, a mers foarte bine, ceea ce o bucura enorm pe tanara roscata, insa nu trebuia sa se culce pe o ureche, daca zambea acuma, si peste 2 secunde sa se intrsiteze. De asta era ea aici, sa nu-i lase colturiile gurii sa o ia in jos, si sa stea doar ridicate.
-Oh my - isi puse aceasta palme pe obrajii ca un copilas -, dragalasenia mea are puterea asta? Eu doar vroiam sa fiu asa, pentru ati da si tie o stare buna, uhm.. sa te molipsesc. Isi lasa bratele pe langa corp, privindu-l sincer, si muscandu-si usor buzele. Planul ei era cam descoperit, si nu prea ii placea.
De cum stia, ca micuta masuta cu inghetata e la iesire din parc, grabii pasul impreuna cu Cyclops, vrand sa nu prinda coada acolo, iar papilele ei gustative, erau intradevar nerabdatoare sa guste din bulgarasul dulce de inghetata.
Facu repede alegerea sortimentului, si ramasese si uimita cand tanarul, lua acelasi lucru, zambindu-i placut. Avea incredere in gusturile ei, oare? Asta era de bine.
Astepta mai intai ca acesta sa guste primul din inghetata, si atunci cand auzi ca-i place, tot acel suspans se evapora imediat, incepand sa rada usor, ducandu-si si ea inghetata la buze, si lipind-o de acestea.
-Mmmmm, yumi. Spuse, in timp, ce mai lua o bucata, placandu-i la nebunie gustul.
-Asa e. Ai notat foarte bine. Ii facu un gest scurt cu ochiul, atintindu-si apoi toata atentia spre inghetata din mana.
-Mmmm, si deci pe unde vrei sa mergem?

Rase imediat ce tanara se prostise, tura aceasta parca mai cu pofta decat toate celelalt dati. Chipul parca incepuse sa i se inroseasca si mintea sa isi imagineze cateva lucruri.
- Felicitari atunci. Planul ti-a reusit chiar foarte bine...! ii spuse zambind cu gura pana la urechi.
Se mai bucura si in clipa in care auzi interjectia cum iesise dintre buzele fetei, datorata faptului ca aroma era super-placuta. Continua sa guste din inghetata, simtind putina racoare in dintii sai si pe varful limbii, dar incerca sa ignore caci gustul acela era mult prea bun.
Se simti ciudat cand il intreba unde vor sa mearga, fiindca ii spuse roscatei ca azi va sta numai in grija ei. Deci, in mod normal, asta va trebui sa aleaga. Zambise incet, ramanand putin ganditor, tot continuand sa manance din a lui inghetata. Pe unde oare sa mearga? Apoi ii straluci o idee in minte.
- Mi-ar placea sa ma dau intr-o chestie cum sunt lucrurile acelea distractive de la disney-land. Stii tu, chestii precum roller-coaster, trenul in apa, trasul cu pusca, prinsul jucariilor de plus.
Ofta apoi ca nu mai facuse de mult lucrurile astea si nu isi putea asa aminti pe unde sa o ia ca sa nu se rataceasca.
- Totusi nu imi amintesc deloc drumul pana in lumea distractie... incheie, ridicandu-si umerii, in aer.