Problems in Paradise [me&Taboo]

Chiar daca era instrunctor, asta nu insemna ca nu mai trebuia sa se antreneze, sa vada la ce stadiu ii sunt puterile si sa se asigure ca nu le scapa de sub control. Cu teleportatul, era ok, nimic nou si toate bune insa, norii toxici pe care ii emana din palme incepeau sa-l ingrijoreze. Crezuse ca avea stapanire completa asupra lor insa nu se asteptase ca acea putere sa i se intensifice atat mult pana la stadiul de a nu mai avea abilitatea sa-i controleze.
Folosindu-se de o masina speciala, isi analiza cantitatea de toxine emanate de acei nori negrii iar rezultatele nu erau deloc in favoarea lui Nightcrowler; crescuse cu mult peste limita si asta il punea pe ganduri. Daca aveau sa mai creasca mult, putea sa se intoxice pe sine sau sa izbucneasca un adevarat haos, fara sa-si dea seama si sa nu fie capabil sa se opreasca din emanarea lor.
Statea in fata acelei masini, continuand sa emane nori negrii pana ce considera el ca pericolul avea sa treaca pe moment. Se gandea ca daca avea sa elibereze o cantitate considerabila din acei nori, avea sa diminueze pericolul ca ei sa o ia razna si poate toxinele aveau sa revina la parametrii normali insa, ii era greu. Palmele incepuse sa-l arda si devenise ametit. Pana si el avea o limita cand venea vorba de folosirea acelei puteri si o cam depasise iar acum avea de suportat consecinte insa nu se putea opri, nu acum cand stia ca din cauza lui multi ar putea sa moara, dragii lui studenti care l-au primit cu bratele deschise si au avut incredere in el. Nu-si putea ierta asta asa ca, continua sa lase acei nori toxici sa fie absorbiti de catre masina.
Incepuse sa vada negru in fata ochilor si obosise peste masura, fiind deja transpirat si, intr-o fractiune de secunda, se trezi cazut in sezut, pe podea, cu un ritm cardiac foarte alert incat abia mai putea respira, retragand inapoi in palme ce a mai ramas din norii ce-l inconjurau.
-Firar!
Spuse nervos, mai mult soptit caci abia daca mai putea sa respire dar sa mai vorbeasca, nici atat.

Isi terminase sandwishul de mancat si se ridica de la masa, spalandu-se pe maini. Avea deja un program bine stabilit in fiecare zi. Dupa masa, enerva putin pe cineva, se ducea in sala de antrenamente, apoi la cursuri, facea o mica plimbare prin curte, iesea in vreun club, apoi se intorcea acasa si se culca pentru a fi fresh urmatoarea zi. De data asta isi zise ca mai bine se antreneaza, apoi isi consuma energia pe capul cuiva. Porni pe coridor, intra in sala de antrenamente si privi singura persoana ce era prin jur. Nu se astepta sa fie cineva aici, acum.
-Ha! O sa impusc doi iepuri dintr-o lovitura azi, chicoti, mergand spre el cu pasi marunti, abia sesizabili. Ii analiza de la departare actiunile pe care le facea, apoi isi dadu seama ca barbatul se afla intr-un moment de criza cand cazu la pamant.
Folosindu-si super puterea de a ajunge intr-o singura secunda langa el, il apuca de umeri si il zgudui. Nu ii statea in caracter sa ajute pe cineva, dar acum nu el provocase asta, asa ca nu vedea de ce sa nu o faca.
In timp ce il zguduia, se incrunta cand ii analiza trasaturile fetei.
-Ohh, pe naiba... Nightcrowler a cazut la pamant.
Marai ceva, apoi incepu sa isi roada buzele si sa ii dea drumul. Se aseza in fund langa el, clipind des. Genunchii ii trase spre piept, desfacandu-i si punandu-si bratele pe acestia. Se uita in stanga lui spre brunet, zambetul amplificandu-se pana deveni un ras incomplet.
-Daca stiam ca esti tu, nici nu ma mai sinchiseam sa te ajut, mister.

Mari involuntar ochii cand se trezi zguduit in halul ala, simtind cum creierii lui incepeau sa umble liberi in craniu, lovindu-se de peretii acestuia, fiind cu mult mai ametit acum decat inainte. Isi duse mainile la cap, tinandu-l cu ajutorul acestuia, incruntandu-se ca sa scape de acea ameteala intolerabila.
Vocea ce se facu auzita ii era al naibii de cunoscuta si al naibii de iritanta; atat de iritanta incat, se intreba daca nu cumva lesinase si acum avea un cosmar dar, soarta niciodata nu a tinut cu el si nu l-a iubit, lasandu-l sa-si traiasca cosmarurile cu ochii deschisi.
-Taboo... exact cel de care aveam nevoie acum.
Mormai mai mul pentru el ca apoi sa-l priveasca cu coada ochiului, observandu-i zambetul de pe buze ce i se parea atat de stupid caci, stia ca acesta se bucura de zguduiala ce i-a tras-o si de starea in care Nightcrowler se afla acum.
-Daca stiam ca tu vei fi cel care ma va prinde, preferam sa ma izbesc de podea.
Ii raspunse la fel de insensibil, privindu-si palmele care erau destul de arse. Acele toxine nu ii facuse deloc bine insa, isi lasa mainile in jos, mascand, intr-un fel, stricaciunile cauzate. Cum stia ca nu va avea sa scape prea curand de pacostea de Taboo, acesta avand o obsesie sa se tina scai de el si sa-l enerveze pana ce il aducea la culmea disperarii, incerca sa-l ignore momentan, sperand totusi ca avea sa scape de el daca nu-l baga in seama.
Se ridica in cele din urma de jos, cu greu totusi, si apoi se indrepta cu pasi lenti si usori nesiguri spre masinarie, citind iarasi analizele toxicitatii cauzate de puterea lui.

Se ridica dintr-o miscare, punand presiune asupra talpilor fara a se ajuta de maini ca sa ajunga in pozitia de drepti.
-Uite, Nighty, nu am venit aici special pentru tine pentru ca nu reprezinti o importanta pentru mine, intelegi? Vreau doar sa ma antrenez, ii spuse, trecand prin spatele sau si oprindu-se exact la cativa centimetri de el. O mana o tinea in jacheta neagra, mai exact in buzunar, iar cealalta ii cobori spre fundul persoanei din fata lui. Il pipai incet, apoi deveni vulgar si incepu sa stranga de el, dar nu foarte tare. La final, il lovi usor cu intreaga palma, apoi continua sa mearga pana ce ajunse la un scaun.
-Se pare ca ai intampinat niste probleme cu aerul ala conditionat ce iesea din palmele tale.
Incepu sa rada, adoptand o pozitie mai relaxanta. Scoase din buzunar o cutiuta mica in care se afla o insecta, mai exact o furnica. O aseza jos pe o coala alba, apoi isi duse ambele degete de la maini spre tampla, concentrandu-se. Azi voia sa se antreneze cu sunetul, maine cu viteza, si tot asa in decurs de o luna, apoi isi modifica programul. Deveni destul de concentrat, insa mai tare ii auzea respiratia lui Nightcrowler decat mersul furnicii, asa ca inchise ochii si incepu sa o faca si mai tare.
-Poti sa-ti tii respiratia o secunda? marai, fara a deschide ochii. Auzea si alte sunete, cum ar fi doi tipi la etaj ce probabil se distrau putin prin dormitor, la bucatarie spalatul vaselor, si in gradina cateva strigate de joaca. Cu toate astea, nu auzea mersul furnicii.

Isi vedea linistit de analiza rezultatelor, ignorandu-l pe tip pana ce isi simti fundul de-a dreptul vulgar atins. Isi mari ochii, tresarind scurt, vrand sa se intoarca si sa-l plezneasca insa, deja disparuse. Il privea incruntat, urand cand facea asta. Nu era de-ajuns ca trebuia sa-i inghita vorbele lipsite de sens si de-a dreptul enervante, trebuia si sa-l pipaie de fiecare data cand avea ocazia.
Se calma cu greu, stiind ca nu ar iesi nimic bun dintr-o lupta, nu cat timp conditia lui fizica lasa de dorit.
-Ar fi bine sa iti ti mainile alea acasa. Cine stie pe unde au fost si nu vreau sa ma contaminez cu prostia de care tu suferi.
Isi dadu ochii peste cap si se intoarse cu spatele la el, gandindu-se la o modalitate mai buna de-a reduce nivelul toxinelor, asta pana cand il auzise pe tip, facandu-l sa ranjeasca larg. Sa inteleaga ca isi folosea auzul dezvoltat? Ce pacat ar fi daca cineva, din greseala, ar cauza un zgomot foarte puternic....
Nici nu mai statu pe ganduri si lovi cu varful piciorului masinaria din fata lui, metalul creand un zgomot puternic, deranjant chiar si pentru auzul lui Nightcrowler.
-Ooops... greseala mea.
Spuse ironic, chicotind in sinea lui, fara sa se intoarca cu fata spre tip. Stia ca avea sa urmeze niste comentarii total lipsite de importanta dar care avea sa-l irite asa ca, prefera sa nu-i vada chipul momentan si sa se bucure de ''accidentul'' ce-l cauzase si de urmarile lui asupra lui Taboo.

Inca astepta. Se concentra mai mult, reusind sa auda cativa pasi, insa alte sunete il deranjau. Tocmai cand sa deschida ochii sa se asigure daca nu cumva furnica aia idioata sta pe loc, un sunet mult prea puternic pentru auzul lui aproape ca il surzi. Isi duse palmele la urechi, acoperindu-le, apoi cazu in genunchi, urland de parca cineva ii biciuia spatele. Acea vocala pronuntata cu atat putere si sunetul provocat de celalalt barbat il lasara inconstient pentru ceva timp. Cand si cel mai mic ecou disparu din urechile sale, se ridica in picioare, ajungand intr-o clipa in fata lui Nightcrowler. Il prinse de gat si isi folosi cealalta putere pentru a fugi cu el repede de perete. Antebratul sau ii apasa pe gat, iar ochii lui straluceau de furie.
-Nenorocitule! Poti macar odata sa nu fi asa razbunator?
Se apropie de buzele lui, il saruta isteric si ii cauta limba cu disperare. Cand dadu de ea, o musca apatic, apoi ii supse sangele ce se prelinse pe buze. Isi infipse unul din genunchi intre picioarele lui si apasa cu putere, maraind ca un lup infometat.
-Inceteaza sa ma mai enervezi, pentru ca nu ai vrea asta. Te pot bate si fara sa-mi folosesc puterile, asa ca nu te mai da mare in fata mea. Sunt mai mare, deci mai puternic.
Pe chipul lui aparu un ranjet fals ce incerca sa isi controleze nervii. Dupa ce il stranse mai tare, inceta sa mai apese pe gatul sau si pe sexul acestuia. Nu se indeparta de el si continua sa stea cu garda sus.
-Monstrule!

Cand ii auzi tipatul, ceva in sinea lui crestea de mandrie, simtindu-se atat de bine in acele clipe. Parca se razbunase pentru toate ofensele ce i le-a adus pana atunci si pentru toate rautatile ce i le facuse. Posibil sa fi exagerat insa, o merita din plin. Il chinuise destul si niciodata nu a apucat sa se razbune complet pe el iar asta fusese razbunarea suprema. Zambea fericit, bucurandu-se de clipele de liniste datorate de inconstienta tipului, asta pana cand s-a trezit lipit de perete, simtind o durere puternica la nivelul craniului si o presiune asupra gatului ce-l oprea sa respire.
Din cauza loviturii la cap era mult prea ametit ca sa se poata teleporta, stiind ca avea sa nimereasca intr-un perete sau sa ajunga cine stie unde asa ca, o lasa balta.
Mari involuntar ochii, de-a dreptul socat din cauza acelui sarut si a limbii tipului ce se zbatea in propia gura, incercand sa-l opreasca insa era prea slabit si era prea bine infipt in perete. Tipa scurt cand limba ia fost musata, simtind gustul revoltator al sangelui ce-l provoca o stare de greata, iar genunchiul tipului intre picioarele sale, presand asupra acelui loc, nu ajuta deloc.
Odata ce-a fost eliberat, cazu in genunchi, tusind cu putere caci aerul brusc ce-i invadase plamanii il sufocau parca si mai mult. Continua sa simta gustul metalic al sangelui in propia gura iar un firicel i se prelinse pe buze. Isi tinea capul plecat, stand inca in genunchi, din palmele sale incepand sa iasa acei nori negri si toxici, plutind amenintatori in jurul sau.
Se ridica in picioare, ridicandu-si lent capul, ochii lui fiind acum galbeni precum semnul toxicitatii. Respira neregulat de parca intradevar ar fi fost un monstru, o bestie de-a dreptul furioasa insa, acel cuvant pe care tipul il rostise, il jignise mai mult decat profund si il adusese in culmea disperarii, il enervase pana peste masura.
Isi pierduse controlul iar asta nu era bine, norii continuand sa se stranga in jurul lor fara ca Nightcrowler, normalul Nightcrowler sa ii poata stapani. Acum doar bestia din el avea control asupra lui, iar acea bestie era nervoasa.
-Monstru...Cum ai indraznit...
Norii s-au strans la toate iesirile posibile, baricadandu-le, astfel creand din acea sala o fortareata, impiedicandu-l pe Taboo sa poata fugi.

Acel tipat scos de brunet parca il facu sa se simta mai bine. Iubea razbunarile, dar doar acelea ce veneau din partea lui. Facu cativa pasi in spate, se uita in jos, spre el, apoi deveni serios cand ii auzi racniturile. Il privi in ochi, fiind pentru prima data cand ii intalnea acea privire si acea culoare. Se mai intalnisera si in trecut, dar niciodata in aceste ipostaze. Cand norul ce-i iesea din palme incepu sa inconjoare camera, se panica putin.
Isi ura puterile. Erau mult prea slabe pentru ceea ce dorea el sa devina. Dar asta era, un monstru ca toti ceilalti. Viteza maxima il ajuta doar in unele cazuri, iar auzul nu-l ajuta decat la spionaj si... cam atat. Astfel, nu avea cum sa scape de aici.
-Nu te mai prosti si opreste dracu fumul ala ce-ti iese din palme... Pentru ca nu ma ajuta deloc.
Incepu sa tuseasca, iar ochii il usturau.
-Nightcrowler! striga, dorind intr-un fel sa ii atraga atentia. De data asta chiar se transformase intr-un monstru. Pe langa aspect, si comportamentul ii devenise altfel si se vedea clar ca iesise de sub control, atat prin puterile ce le suprasolicita, cat si prin tonul cu care ii vorbi.
Facu mai multi pasi in spate, apoi fugi spre fiecare usa si incerca sa le deschida, dar parca se afla la cinema si privea un film de groaza, numai ca de data asta el era protagonistul. Continua sa isi tina respiratia, dar asta nu dura mult si cazu intr-un final la pamant, mult mai inconstient ca prima data.

Chicotea rautacios, ca un demon ce savura panica si frica celui pe care-l teroriza. Adora in acele clipe sa-l vada pe Taboo agitandu-se si lasa norii sa pluteasca incontinuare in jurul lor, ba chiar lasa sa se elibereze mai mult. Nu-l afeca atunci cand ei erau eliberati si il afecta doar atunci cand ii suprima in sine asa ca, ii era indiferent cati avea sa emane insa, palmele incepusera sa se arda iarasi si sa sangereze iar cand vazu ca tipul cazuse inconstient la pamant, tresari brusc iar ochii revenisera la culoarea normala, monstru disparand ca sa-i faca loc lui Nightcrowler care a retras imediat vaporii toxici.
Isi ridica palmele la nivelul fetei si le privea ingrozit; atat pe ele cat si pe Taboo, zacand pe podea din cauza lor.
Nu isi amintea ce facuse, nu isi amintea decat ca clipa in care a cazut in genunchi iar apoi totul a devenit negru, crezand ca lesinase defapt dar...nu fusese deloc asa. Devenise un monstru intr-o fractiune de secunda si pusese viata cuiva in pericol, temandu-se ca acum era mort.
Se apropie lent de el, fara tragere de inima, lasandu-se la nivelul aestuia, constatand ca inca mai avea puls si era in viata. Incepuse sa se agite si il cuprinse repede in brate, ridicandu-l pe sus ca pe o mireasa, teleportandu-se imediat in cabinetul medical unde gasise doctorul.
-Ajuta-l, te rog!
Tipa speriat, citindu-se ingrijorarea, groasa si teama atat din ochii lui cat si pe chip. Il intinse pe pat si ii spuse doctorului ca inhalase vaporii toxici ce-i avea ca si putere iar acesta nici nu mai statuse pe ganduri si incepu sa-l trateze.
Nightcrowler nu putea sa priveasca, nu putea sa ramana acolo stiind ca el ar putea sa moara din cauza lui asa ca se teleporta iarasi, in propia camera, simtind cum groaza il cuprinse si mai mult. Lovi cu putere cu pumnul in perete, tipand isteric, auzind parca cum oasele pumnului troznisera, simtind durerea dar care nu era mai mare ca teama ce-o purta in suflet.

Stia ca e in viata, dar nu-si putea deschide ochii. Incepu sa viseze, iar aceste vise se transformara rapid in cosmaruri. Fruntea i se aglomera de broboane de sudoare, iar hainele incepura sa se intalceazca din cauza corpului ce emana acel abur fierbinte. Simtea cum cosmarul il invaluie si il controleaza, insa el nu putea riposta. Incerca doar sa se controleze si sa nu cada prada a ce ar fi putut sa-l omoare. Intr-o clipa se simti mai bine, mai usurat, asta dupa ce se lupta minute in sir cu propria persoana in visul sau. Cand deschise ochii, mirosul medicamentelor a fost primul ce-l izbi, apoi imaginea doctorului ce-l privea de sus.
Ii explica rapid ce patise, cum a fost vindecat si toate celelalte, apoi se ridica si dadu sa plece, insa primi un sfat.
-Ar fi bine sa nu-ti mai folosesti puterile pentru o saptamana. Corpul tau e foarte slabit acum.
Iesi pe usa inainte ca doctorul sa continue propozitia. Stia exact ceea ce voia sa spuna. Cu toate ca se ura pentru ca era mutant, acum simtea ca o parte din el va lipsi mult timp de acum incolo, si anume puterile. Se obisnuise sa le foloseasca pentru orice lucru, indiferent ca era o lupta sau o distractie, ori pur si simplu voia sa auda ce vorbesc doi oameni la telefon sau sa ajunga mai repede la o petrecere in caz ca nu gasea niciun taxi liber.
Merse pe coridor, stiind exact unde avea sa-l gesasca pe el. Inainte cu cativa pasi de a ajunge in camera unde dorea, imaginea se facu neagra in fata ochilor. Ii inchise, incercand sa controleze situatia, dar simtea ca cineva il ia de mana si il invarte foarte tare, facandu-i rau. Brusc, senzatia de ameteala il coplesi, dar la fel de brusc disparu. Isi indrepta umerii si spatele, apoi continua cu pasii pana ajunse in fata usii de la camera brunetului.
Apasa pe clanta si intra.
-Ti-am zis sa incetezi sa te mai razbuni, spuse pe un ton calm, stand in pragul usii, rezemandu-se cu cotul de perete. Zambi larg, uitandu-se spre brunet. Nu era mare distanta intre ei, asa ca incepu sa mearga, prefacandu-se doar ca nu are de gand sa isi foloseasca puterile pentru ca e distanta prea mica. Acum ca avea o slabiciune, nu voia nici in ruptul capului sa o arate.
Se aseza pe marginea patului si ii privi fata pierduta.
-Ce-i cu fata asta de mort?
Ii facu cu ochiul, aratandu-i ca e bine si ca nu are de ce sa se ingrijoreze.

Isi lipi spatele de perete si se lasa alunecat pana ce podeaua si sezutul lui facura contact. Isi tinea picioarele intinse si mainile in poala de parca erau paralizate, lipsite de viata. Nu vroia sa le miste; il dureau ingrozitor de tare si cu orice miscare facuta parca isi simtea muschii si oasele cum se rupeau in mii de bucati.
Isi tinea capul aplecat, reflectand la ceea ce tocmai facuse: dintr-o gluma era sa omoare pe cineva iar asta nu era deloc bine. Nu se mai putea controla, nu isi mai putea controla puterile si devenise un adevarat pericol pentru toti din acest institut. Pana ce nu avea sa-si revina, sa fie in stare sa-si controleze iarasi puterile, nu putea ramane aici. Ar fi fost mult prea periculos.
Cand ii auzi vocea lui Taboo isi ridica capul, privindu-l pierdut si fara viata in ochi. Era bine... putea sa rasufle usurat insa nu pentru mult timp.
Continua sa il priveasca pana ce se aseza pe marginea patului, lipindu-si capul de perete, zambetul fiindu-i inexistent.
-Pe cine crezi ca prostesti? Aproape ca ai murit, ai inhalat multi vapori toxici, ai avut cosmaruri si inca o sa mai ai, nu-ti poti folosi puterile din cauza corpului slabit si tu crezi ca am sa te cred cand spui ca esti bine? Cunosc efectele puterilor mele... Aproape te-am omorat...
Ranji scurt, ironic ca apoi ranjetul sa-i dispara de pe chip cat ai clipi din ochi, lasandu-si capul indreptat spre directia opusa tipului, la fel si privirea.
-Stai cat mai departe de mine... nu stiu ce se va intampla daca imi voi pierde iarasi controlul. Am sa plec pentru un timp de-aici...

Il asculta, cu toate ca se gandea si in alta parte. Mereu ii veneau ganduri din trecut, sau orice altceva ce i s-ar fi putut intampla in viitor. Rareori traia in prezent.
-Chiar nu cred ca ti-ai pierdut puterile fara vreo logica. Mai stii cum a inceput? Te-am enervat si ai incercat sa te razbuni iar atunci ti-ai iesit din fire. Eu trebuie sa fi cel cuminte si nimeni nu va mai pati nimic. Totusi, cosmarul ala a fost groaznic.
Dadu din cap in sens negativ, stramband din gura. Se intinse pa pat, cu mainile sub cap si cu coatele indoite. Ca sa stea mai comod, trase o perna sub el, privind tavaul, iar pe brunet cu coada ochilor.
-Si oricum nu cred ca te-ar lasa sa pleci... Cel putin pe mine m-au prins odata cand am incercat sa evadez de aici. Gradul de siguranta este foarte ridicat!
Mintise cand a spus ca incercase o singura data. Defapt avusese mai multe incercari, dar toate esuasera, de aceea i se pusese numele Taboo, pentru ca era un experiment interzis ce nu ar fi trebuit lasat in libertate. Defapt, nu intelegea ce e atat de interzis la el. Puterile sale nu erau cine stie ce, nu putea omori pe nimeni cu ele si mai mult se distra pe seama lor.
In scurt timp se ridica si incepu sa caute o sticla de alcool. Imediat ce o gasi, reveni in pat si incepu sa bea guri mari din ea. Curand aprinse si televizorul, cautand vreo emisiune unde ar putea sa rada. Se simtea ca la el acasa. In general asta parea ca si cum era un defect, dar acum era sigur ca celalalt nu se supara pentru comportamentul lui.
-Viata e plictisitoare aici...

Stramba din gura cand vazu ca tipul nu realiza defapt ceea ce tocmai se intampla. Nu gandea deloc, nu putea sa vada pericolul in care toti se aflau? Era de-ajuns sa fie enervat o singura data ca sa transforme locul asta intr-o morga. Au avut noroc ca si-a pierdut controlul in sala de antrenament si ca nimeni nu a mai fost cu ei insa, ce avea sa se intample daca il va pierde in timpul cursurilor, cand studentii lui erau acolo?
-Nu intelegi absolut nimic. Sunt instructor in controlarea puterilor, nu doar un student care invata asta. Eu ii invat pe ei cum sa isi controleze puterile, cum sa le stapaneasca ceea ce inseamna ca eu reusisem deja de ani buni. Faptul ca nu mai sunt capabil acum nu este deloc normal si nimeni nu a fi in siguranta cu mine. Eu pot pleca de-aici, si am sa o fac. Nu vreau sa omor pe nimeni pana ce nu-mi voi controla iarasi puterile.
Spuse usor iritat, dand sa se ridice insa, in clipa cand isi pusese palma pe podea, sa se sprijine in ea si sa se ridice, cazu la loc, tipand scurt de durere, amintindu-si ca mainile ii erau grav afectate, palma pe care tocmai o folosise incepand sa sangereze iarasi.
Injura in sinea lui, incercand sa o stranga insa nu reusi deloc, simtind-o atat de umflata dar nu era deloc. Ofta adanc, nestiind ce naiba avea sa faca in legatura cu asta, indreptandu-si privirea spre pusti.
-Oi, aia era sticla mea. Unde te crezi sa iei ce nu-ti apartine? Ai macar varsta legala sa bei? Si ce naiba tot mormai acolo? Daca viata e asa de plictisitoare de ce te-ai mai trezit?
Stramba iarasi din gura, inchizandu-si ochii, lasandu-si capul iar sprijinit de perete. Trebuia sa recunoasca ca nu era numai vina lui si ca totusi pustiul il provocase dar...macar el platise un pret mult peste masura...

Tot ceea ce spusese i se parea anormal. Aproape ca se inecase cu alcoolul la ultimele sale propozitii.
-Daca am varsta legala? Tu glumesti? Am 24 de ani. Poate te miri de ce nu sunt insctructor... Ei bine, mi s-a spus ca daca m-ar fi pus instructor, i-as fi invatat pe toti gresit. Pe langa asta, nu am reusit sa iau acel tip de examen. Pur si simplu mi-am batut joc de el si nu l-am luat in serios. Dar nu-mi pare rau acum.
Mai lua cateva inghitituri, apoi se incorda din cauza ideii ce ii venise.
-Vrei sa pleci? Atunci ia-ma cu tine! Hai sa plecam amandoi de aici. Mie imi convine sa las totul in urma... Oricum nu mi-am facut prieteni. Nicio amintire placuta, nicio persoana de care sa imi pese. Hai sa mergem amandoi.
Ii intinse sticla, de parca se cunosteau de-o viata, asta nu inainte de a mai gusta si el de cateva ori. Alcoolul se juca cu papilele sale gustative, facandu-l sa se simta mai puternic, recapatat.
-Nu stiu de tine, dar eu nu am voie sa parasesc jumatate din oras. Sunt intr-un fel prins aici si trebuie sa evadez inainte sa-mi implanteze cip-ul cu GPS. Ei cred ca nu am aflat, dar stiu totul. Daca tot iti doresti asa mult sa pleci, ia-ma cu tine si dupa ce reusim sa fugim departe, ne prefacem ca nu ne-am cunoscut vreodata... Suna incitant, nu?
Ii facu cu ochiul, apoi incepu sa se joace cu telecomanda. Monotonie si la televizor...

Il asculta cu atentie, dand indifirent din umeri cand acesta ii spuse varsta si ca picase acel examen. Asta era problema lui; daca a luat examenul in ras, nu-l interesa si nici nu-l interesa ca era mai mare decat el. Pentru Nightcrowler avea sa ramana mereu un pusti enervant, cu un prost simt al umorului.
Refuza sticla si in cele din urma reusi sa se ridice in picioare, simtindu-se foarte slabit, indreptandu-se spre unul din dulapuri. Trebuia sa gaseasca pe-acolo ceva care sa-i potoleasca durerea altfel, o va lua razna cu siguranta mai ales ca acum isi folosea cam mult mainile. Strangea puternic din dinti, incercand sa nu scoata nici un sunet de durere.
Nu gasise absolut nimic si asta il aducea in culmea disperarii. Trebuia sa se duca acum la cabinetul medical si sa-i lase pe ei sa se ocupe de acele rani.
-Uite care e treaba: eu am sa plec, tu ai sa ramai aici. Sa nu crezi ca nu-mi amintesc de acel sarut si de genunchiul tau intre picioarele mele. Nu vreau sa traiesc cu tine o parte dintr-o telenovela extrem de siropoasa. Tu ai fost cel care m-a facut sa imi pierd mintile si n-am de gand sa te tin tot timpul langa mine asa ca, impaca-te cu gandul asta si dispari din camera inainte sa ma intorc.
Vorbea lent, mai mult soptind, durerea sorbindu-i pana si puterea de-a mai vorbi. Se indrepta spre usa, avand intentia de-a se duce la cabinet si de-a se lasa tratat numai ca sa primeasca cateva calmante si sa nu mai indure o asemenea durere. Nu era adeptul durerii si ii placea sa stea cat mai departe de ea insa, se si temea ca odata ajuns acolo, avea sa-l doara si mai rau cand ranile ii vr fi tratate.

Pana acum nu observase ranile din palmele sale. La naiba, era mult prea atent de propria persoana. Nu voia sa para ingrijorat, ceea ce nu era, insa privirea ii tot ramasese atintita spre arsurile groznice ce se stabilisera din cauza puterilor sale. Se bucura totusi ca nu era in locul lui. Pana la urma se pedepsise si el singur cu ceva... Un cosmar ce avea sa-l urmareasca mult timp de acum incolo. Probabil trebuia sa-si modifice programul de a dormi doar ora pe noapte, iar acea ora sa fie supravegheat. Mai gusta din alcool, acum ca toata sticla era a lui, iar cand simti ca nu mai are mult, o inchise si o puse deoparte.
-Bine, pleaca mai repede, dar cred ca ai observat deja ca nu sunt genul care sa asculte de altii. Daca pleci si vreau sa vin cu tine, asta se va intampla.
Cand rosti asta, nu il privi. Stia ca e inca langa usa, ii auzea pasii fara sa isi foloseasca puterile. Cu toate astea, reusea sa fie atent si la televizor, pe un canal unde tocmai se difuzau niste stiri.
"Cei patru actori isi vor petrece acum intreaga vacanta pe aceasta insula exotica. Cu tot luxul asta, nu i-a costat prea putin, insa banii vin ca pe banda rulanta la acesti oameni de succes."
Era atent la vorbele prezentatoarei, fiind surprins de imaginile profesionale ce se derulau pe micul ecran. Insula in acele poze arata splendid, fapt pentru care isi mari ochii.
-Exact acolo vreau sa mergem si noi... Ai inteles? Nu vom trai nicio telenovela siropoasa, pentru ca nici eu, nici t nu suntem de acord.
Fugi spre el, in spatele lui, zambind. Acest lucru nu dura mult, caci il cuprinse o ameteala din cauza puterilor folosite.
-La... naiba... incerca sa spuna, cazand iarasi in genunchi.
Nici starea lui, nici a brunetului nu erau prea bune. Se ridica mai greu, sprijinindu-se de o masa de langa perete, cautand o bucatita de aer curat.

Il privi cu coada ochiului cand acesta sfarsise intr-un final in genunchi caci era prea rost ca sa nu isi foloseasca puterile, stiind totusi ca nu era o idee buna caci inca era slabit si inca avea sa fie pentru o perioada de timp. Isi dadu ochii peste cap, incercand sa inteleaga ce tot vroia pustiul de la el. Putea sa plece si singur; daca era destul de destept, cand avea sa-si revina, putea sa-si foloseasca viteza si sa scape de toti sau, putea foarte bine sa le spuna ca nu mai dorea sa locuiasca aici.
-Continua sa visezi si sa iti folosesti puterile pana ce vei fi epuizat.
Fusese ultimele lucruri spuse, teleportandu-se apoi din camera, direct in cabinetul unde era doctorul, asigurandu-se ca asa nu va fi urmarit de catre pusti si ca nu va asista la ingrijirea ranilor care, cu siguranta se vor lasa cu multe plangeri si tipete sau, cine stie ce altceva.
Se apropie de doctor si ii arata palmele, acesta fiind de-a dreptul socat, explicandu-i ceea ce patise ca sa poata sa-l trateze, cerandu-i, de-asemenea, calmante puternice precum morfina. Poate exagera cu acest medicament insa, atat de mult il durea incat ar fi putut fi acord si cu amputarea mainilor daca nu ar fi avut o farama de creier ca sa-i spuna ca va mai avea nevoie de ele.
Se aseza pe marginea patului, punandu-si mainile pe masuta suspendata, lasandu-l astfel pe doctor sa se ocupe in voie de rani, Nightcrowler pregatindu-se de ce avea sa vina. Numai cand vazuse sticluta cu antidezinfectant inima i-o luase la sanatoasa si frica puse stapanire pe acesta.

Ramase cu gandul la ceea ce ii spusese, dar nu gasea nicio logica asupra cuvintelor sale. Chiar si atunci cand se teleporta, prima oara Taboo nu observa, ca mai tarziu sa vada ca ramasese singur. Stinse televizorul, voia un moment de liniste. Fusese o zi grea atat pentru el cat si pentru Nightcrowler. Incerca sa se concentreze asupra unui punct de pe tavan si sa mediteze apoi cu ochii deschisi. Ii inchise, dar imagini ciudate, ca inceputul unui cosmar, incepeau sa il bantuie, asa ca ramase cu ei deschisi.
Telefonul ii suna, enervandu-l pentru ca il scoase din transa. Apasa pe botnul verde si asculta.
M: Haide, Damon, cat mai stai acolo? Vino la noi... Te asteptam de prea mult timp.
Rase.
-Serios? De ce naiba nu veniti voi sa ma scoateti de aici? Nivelul de securitate e prea mare si astia vor sa-mi implanteze un cip. Ar fi bine sa va grabiti.
M: Nu te mai prosti. Stim ca vrei sa pleci si ca poti asta daca iti pui in cap, dar ceva te retine acolo, nu? Ce-ai facut Damon, te-ai indragostit?
Cateva rasete ii invadara urechile, asa ca inchise telefonul si-l arunca in perete. Michael nu stia nimic si vorbea numai prostii.
Pentru o secunda isi aduse aminte ca trebuia sa plece din camera asta inainte sa se intoarca proprietarul. Dar... De cand facea el ce i se spune? Asa ca ramase aici.

Tipa puternic cand doctorul incepuse sa ii curete ranile, incercand sa se convinga pe sine sa ramana pe loc si sa nu plece, sa indure pana ce avea sa termine insa, durea al naibii de tare. Isi inclesta dintii si isi apleca capul in fata, continuand sa tipe de fiecare data cand il durea prea mult sau il ustura pana peste masura, intrebandu-se cu ce naiba gresise ca sa merite o astfel de tortura. Fusese bun si amabil cu toti- chiar si cu Taboo fusese asa cand venise aici prima data insa, pe parcurs lucrurile s-au schimbat si totusi, nu era chiar atat de nesimtit cu el pe cat ar fi meritat.
Dcotorul continuase sa-l chinuie pentru o bucata buna de vreme, pansandu-i la final palmele, putand sa rasufle partial usurat. Luase calmantele pe care acesta i le daduse si il lasase sa-i faca doua injectii, putand acum sa plece. Ii multumi politicos pentru ingrijire si tortura, apoi pleca din cabinet fara a se teleporta. Era mult prea slabit ca sa indure teleportarea caci, ii folosea o cantitate bunicica de energie, energie pe care nu o mai avea, asa ca mersese pe jos pana in propia camera.
Crezuse ca avea sa scape de tip, ca avea sa-l asculte si ca va pleca pana acum din camera dar, sincer, nici nu parea prea mirat cand vazuse ca inca era acolo, de parca s-ar fi asteptat la asta si chiar se asteptase.
-De ce esti inca aici si de ce telefonul tau sta facut bucatele pe podeaua mea?
Intreba in timp ce-l privi fix cateva clipe, ca apoi sa isi inchida ochii si sa se apropie de dulap, luandu-si cateva haine de schim de-acolo. Mirosea groaznic, era murdar de sange si trebuia sa se schimbe, lucru ce si incepu sa faca, ignorandu-i prezenta tipului, dandu-si tricoul jos, stand cu spatele la acesta.

Aproape adormise. Stia ca daca se va concentra inainte de a inchide ochii, va avea posibilitatea sa treaca de acel cosmar, cu toate astea s-ar fi culcat cu dureri puternice de cap. Cand inchise pentru a treia oara ochii consecutiv, il auzi pe brunet si trecari. Se invelise deja cu patura si era intors pe o parte, asa ca decat intoarse capul spre el, ca mai apoi sa isi vada telefon facut bucatele.
-Nu conteaza. Cum te simti, apropo? intreba fara vreo expresie pe fata, privindu-i mainile bandajate. Deci pana la urma avusese ceva. Sa fi fost de la prea multi nori toxici? Asa credea si el.
Se ridica pana la urma din pat cu o durere destul de mare de cap, dar nu se planse. Isi masa fruntea si ceafa, apoi se apropie de el incet, insa pastra o distanta discreta.
-Uite, Nightcrowler, stiu ca nu iti tii puterile sub control, dar crede-ma ca imediat ce o sa plecam amandoi, nu o sa mai ai de aface cu mine. Daca vrei, in tren vom sta in vagoane diferite. Sau vrei sa luam avionul?
Cat timp fusese la doctor, reusise sa dea o fuga in camera si sa isi ia cele mai importante lucruri, majoritatea fiind haine. Le pusese in doua bagaje pe care le adusese in camera, sub masa.

Continua sa se schimbe desi, il asculta pe pusti vorbind. Se intreba de ce tocmai el se alese cu acesta si de ce se simtea atat de coplesit de rugamintile lui? Daca avea sa-l ia cu el iar ceilalti vor afla, o sa aibe el probleme si nu vroia asta insa, nici aici nu vroia sa-l mai lase dupa ce se rugase atat de el si dupa ce ca aproape il omorase deci, ii era putin cam dator.
Ofta adanc, luandu-si un nou tricou pe el, mulat pe corp, si o pereche de pantaloni negrii, ca apoi sa se intoarca cu fata spre tip, privindu-l obosit.
-Fa cum vrei. N-ai decat sa vi cu mine insa, nu te astepta sa te iau pana in locul unde ma duc. Iti alegi o destinatie care e in drumul meu si acolo vei ramane iar eu am sa imi vad linistit de drum. Acum strange mizeria pe care ai facut-o.
Ignora prima intrebare a acestuia caci nu era treaba lui cum se simtea brunetul. Isi lua hainele murdare de jos si le pusese in cosul de rufe, apoi se indrepta spre pat unde se intinse, tinandu-si mainile pe langa corp. Era ametit din cauza calmantelor insa acestea isi faceau efectul si durerea incepea sa se risipeasca insa, inca era prezenta acolo si il macina asa ca incerca sa nu-si miste mainile prea mult, tinandu-le doar langa corp. Isi tinea ochii inchisi, fiind obosit dar nu vroia sa doarma. Vroia doar sa mediteze putin la ceea ce se intamplase si la ceea ce avea sa faca si la locul unde avea sa plece.
Stia foarte bine unde avea sa ajunga iar locul ala... ii trezea atat de multe amintiri. Stia ca acolo avea sa gaseasca raspunsurile pe care il cauta si ca avea sa isi poata stapani in cele din urma puterile.

Se uita doar cu coada ochiului in timp ce Nighty se schimba. Isi musca buzele, apoi isi baga capul de tot sub patura pana il auzi vorbind. Se ridica lenes, intrebandu-l unde ii era destinatia, apoi se apleca si lua bucatelele de telefon. Incerca sa le asambleze, insa multe parti minuscule erau imposibil de pus cap la cap. Renunta repede si il arunca in cosul de dupa usa, dupa care se puse pe podea, lipit cu spatele de pat.
-Stii ce nu inteleg? De ce incerci sa fii asa indiferent? Nu o sa se intample nimic intre noi, pricepi? Nu am de gand sa-ti fac nimic, asa ca nu mai exagera atat si nu mai face ca un copil. Doar voi fi in prezenta ta catea ore, atat. Nu o sa te mananc. Poate doar iti admir frumusetea aia de fund si atat.
Gesticula incet din maini in timp ce vorbea cu el, privindu-l cam agitat. Nu se gandise unde va pleca, in orice caz nu se va intoarce la Michael si ceilalti. Aceia nu erau oameni demni de incredere.
-Totusi cum te simti? Putem pleca in noaptea asta? Si inca ceva... Am uitat sa-ti spun de ce nu pot pleca de aici. Ar trebui sa ma ascunzi cumva in bagajele tale pentru ca... Sunt un mutant ce nu are voie in libertate. Aria mea de deplasare este foarte limitata. Nu intreba. Niciodata nu mi-au spus de ce sunt un experiment interzis.
In privirea lui se citea atat tristete, cat si ura, insa explica totul cu calm, privind celalalt barbat din camera.

Continua sa isi tina ochii inchisi si sa-l asculte, chiar daca pe moment nu spunea nimic. Nu vroia sa-i spuna unde avea sa se duca caci nu vroia sa fie urmat, nu vroia ca nimeni sa ii afle trecutul sau sa se ataseze mai mult de cineva decat era cazul. Poate ca parea un instructor dragut, amabil si mereu acolo cand cineva avea nevoie de el insa, isi avea propriile secrete intunecate care vroia sa ramana secrete pana la capat. Si in nici un caz nu avea de gand sa-i spuna tocmai lui unde se ducea, cel in care nu putea avea deloc incredere.
-Daca vroiam sa-ti spun unde ma duc, as fi facut-o deja. Am propriile mele motive de care tu nu trebuie sa sti. Si da, chiar nu imi fac griji de asta caci fundul asta o sa ramana doar al meu pentru o buna bucata de timp asa ca, nu ai decat sa continui sa visezi.
Spuse pe acelasi ton indiferent, deschizandu-si ochii, privind ganditor tavanul. De ce era un experiment interzis? Caci, la fel ca si el, Taboo fusese un esec al unui experiment care, acum ramase sub stricta supraveghiere. Ca si el, Taboo nu se nascuse mutant ci devenise, iar asta crea destule probleme insa, spre deosebire de el, nimeni nu-i cunostea trecutul lui Nightcrowler si din aceste motive vroia sa ramana secret.
-Si tu chiar crezi ca meriti sa ma strofoc atat de mult ca sa te scot de-aici?
Cine spusese ca avea de gand sa-i spuna adevarul pustiului? Ce nu stia nu avea sa-l afecteze iar trecutul ramanea trecut.
-Oricum... am sa te scot fara sa te indes in bagaje. Sunt om de stiinta in caz ca nu sti si asta va justifica de ce vreau sa iau un experiment esuat, mai bine zis, cu mine. Vom pleca la noapte; am mult de mers spre locul de care nu vei afla prea curand.

Incerca din rasputeri sa nu-si foloseasca puterile sau sa nu-l traga in pat cu viteza lui, urcandu-se peste si dezbracandu-l. Se abtinea, ii era greu, dar nu dorea sa para ca un drogat obsedat, asa ca se ridica si folosi un ton cat mai obisnuit posibil:
-Imi place cum gandesti, Nighty. O sa scap de aici si iti voi ramane dator cu... o partida.
Ultimul cuvant pur si simplu ii scapase, dar nu se astupa la gura pentru asta. Doar zambi. Apuca bagajele si le trase de sub masa, apoi incerca sa il ajute si pe el cu ceva, asta daca i-ar fi dat voie. Nu mai avea rabdare, trebuia sa scape din cusca asta cu gratii invizibile.
-O sa ma mai gandesc si eu la destinatie, dar imi surade al naiba de mult insula de la televizor. Poate mergem odata acolo, intr-o croaziera romantiha, ha? Ce zici?
Se abtinu sa nu rada si sa para cat mai credibil posibil, apoi se apropie de el si il apuca de talie, tragand mai aproape de ea pana se lipira. Il privi in ochi si se indrepta cu buzele peste ale sale, sarutandu-l. Fata de primul sarut, acesta era mai bland, insa nu cu mult. Deveni agitat in curand, insa mai putin dureros. De data asta ii cauta limba nu sa o muste, ci sa se joace cu ea. Palmele se asezara pe fundu-l lui, apucandu-l fara pic de jena.
-Mhh... Esti dulce, apuca sa spuna, apoi continua si profita de acest moment pana avea sa fie dat la o parte.

Il privi usor incruntat cand spusese despre acea partida, venind sa-i dea cu ceva in cap insa nu avea puterea necesara ca sa se intinda dupa ceva tare si sa mai si arunce in el cu acel ceva. Plus ca nu isi putea folosi mainile caci, daca ar fi facut-o, l-ar fi durut din nou si probabil ca iarasi ar fi inceput sa sangereze, lucru ce-l ingrozea; nu mai vroia sa ajunga iar la cabinet si sa fie iarasi torturat.
-Cred ca pot trai si fara ca sa te revansesi fata de mine.
Spuse ironic, dandu-si ochii peste cap, neintelegand de ce tot era atat de obsedat de ideea de-a face sex cu el, mai ales cand tot timpul il respingea si cand avea sa-l respinga incontinuare. Ofta adanc cand iarasi devenise mult prea insolent, acum chiar vrand sa ii dea cu ceva in cap.
-Ah, suna atat de bine! Pacat ca am alergie la romantism. Nu o sa mergem nicaier impreuna si, cu siguranta nu intr-un astfel de loc, intr-un astfel de mod. Imediat ce-am ajuns in avion, o sa zbori foarte repede din el.
Spuse serios, inchizandu-si ochii, asta pana cand se simti apucat de talie si tras, deschizandu-si brusc ochii, trezindu-se iarasi sarutat. Trebuia sa recunoasca ca sarutul nu era chiar ca cel anterior insa, nici nu putea sa spuna ca era de-acord cu asta, mai ales cand limba acestuia se plimba in propia gura si cand mainile lui ii apucasera, iarasi, fundul. Cum nu putea sa-l impinga din cauza ranilor de la mana, astepta pana ce terminase, privindu-l iritat si calcat pe nervi.
-Ai 10 secunde sa-ti iei mainile de pe mine pana nu iese urat: 1....2...6...